Pe majoritatea hartilor Europei, tara asta este atat de mica incat nu-i incape nici macar numele – altminteri destul de lung – Luxemburg.
A carui poveste este la fel de frumoasa si de poveste precum tara insasi.
Totul a inceput in 963, cind contele Sigfried de Ardennes a construit un castel. Pina la sfarsitul Evului Mediu – burgunzii, spaniolii, francezii, austriecii si prusacii s-au batut de mama focului sa-l cucereasca si sa-l intareasca.
Asediat, distrus si reconstruit de peste 20 de ori in 400 de ani, castelul a devenit cea mai puternica fortareata a Europei – numita si Gibraltarul de Nord.
Astazi, parte a Beneluxului – micul mare ducat este o bijuterie a coroanei europene. Cu 82 de kilometri lungime si 57 latime, tara este pe locul 175 ca marime in lume, ceea ce insa nu o impiedica sa fie impartita in 3 districte, fiecare district in 12 cantoane, si in fine, 116 comune.
Unde incap – nu stiu. 12 comune au statut de oras – iar cel mai mare este desigur – Luxemburg City.
Partea de nord a tarii se numeste Oestling si face parte din lantul Ardenilor. Virful Kneiff are 560 de metri iar singurul oras din zona, Vilz – are 2000 de locuitori.
Restul tarii se numeste Gutland – ceva mai populata decit nordul – ma rog, sunt aproximativ 500.000 locuitori in toata tara.
La doar atatia locuitori exista trei limbi oficiale – plus a patra, vorbita de toata lumea.
Prima ar fi luxemburgheza, un fel de varianta a germanei, sa zicem, franceza, germana, si evident, pentru toata lumea, engleza.
Am lasat la finalul cv-ului luxemburghez cifra magica pentru care oricine, nu numai eu, ar alege Luxemburgul, si l-ar lua acasa de ar putea. Venitul pe cap de locuitor, rotunjit ca sa nu ne incurcam cu maruntis. 78 mii dolari. Luxemburg se afla pe primul loc in lume si la capitolul salariu mediu, cu 49 mii dolari. PIBul pe cap de locuitor depaseste 108.000 dolari.
Iar tara mai detine un loc fruntas in Europa – la capitolul consum de alcool pe cap de locuitor, care locuitor ar trebui sa fie, pe cale de consecinta, cuc si alta pasare mai tot timpul.
Misterul rezida in vanzarea de alcooluri – toate tarile din jurul Luxemburgului contribuie vesel la acest comert, altminteri luxemburgezii sint oameni seriosi si foarte priceputi la…bani.
De altfel, se spune ca marele ducat se conduce dupa doua reguli simple: in Luxemburg totul este literalmente la o aruncatura de bat, iar a doua regula – in Luxemburg totul functioneaza cu, pe ainga si de dragul bancilor.
82 km lungime si 57 km latime. O zi este arhisuficienta pentru a strabate Luxemburgul dintr-un capat in altul si de la est la vest, dar de ce ne-am grabi? Intr-o tara atit de mica sunt surprinzator de multe lucruri si locuri de vazut.
Capitala, Luxemburg City, este, asa cum ne obisnuiesc marile capitale, impartita in doua – orasul vechi, pazit de turnuri si ziduri de aparare, cu stradute pietruite si serpuite, si platoul Krichberg – adica orasul nou sau versiunea luxemburgheza a Wall Street.
Incap aici peste 12 mii de companii, 1200 de fonduri de investitie si peste 200 de banci – adica – cea mai financiar bancara capitala a Europei. Inutil sa precizez, secretul bancar este a doua natura a luxemburghezilor, iar legislatia fiscala, un exemplu!
Gibraltarul Nordului, era inconjurat in tineretea sa de trei randuri de ziduri de aparare, cu 24 de turnuri si 23 kilometri de tuneluri subterane. A supravietuit pina in 1867 cind s-a cazut de acord asupra dezmembrarii fortaretei. Ceea ce nu inseamna ca nu puteti sa cotrobaiti in cazematele ingropate si astazi – dar in excursii organizate. Exista si un tren – decapotabil sa ii spunem, de pe platformele caruia puteti admira ce-a mai ramas conservat din fortareatza initiala, in vaile riurilor Petruse si Alsette. Astazi armata luxemburgheza, care intre noi fie vorba, a contribuit la debarcarea din Normandia, uite asa, are aproape 800 de oameni.
Place des Armes, piata principala a orasului, este si un bun loc de intalnire, cafenele si bistrouri inconjurand-o pe toate partile. Iar prin vechea stanca pe care a fost construit castelul in 963 trece acum un lift care va duce intr-o alta piateta.
La Palatul Ducal, recent renovat, veti admira schimbarea garzii, veti mai bea o cafea si veti manca un strudel, dupa care va veti opri la unul din muzee.
Exista desigur si partea moderna, acel Wall Street, mai ceva ca Wall Street – obrazul subtire cu banci multe se tine.
Traversati cel mai important pod al orasului, marea ducesa Charlotte, si ajungeti pe platoul Kirchberg, unde banul incepe sa vorbeasca cu glas tare. Bancile si corporatiile duduie, si numai Kin Jong Il se spune ca avea in bancile luxemburgheze vreo 4 miliarde de dolari.
Sectorul industrial era dominat pana in anii 60 de productia de…otel. In vremurile moderne Luxemburgul s-a orientat spre atragerea marilor companii bazate pe internet. Skype si Amazon isi au sediile aici.
Luxemburgul este tara cu cele mai multe restaurante din lume pe kilometru patrat cotate in ghidul Michelin.
Este una dintre cele mai mici tari din lume.
Seful statului, marele Duce Henry, este printre cei mai tineri monarhi ai lumii iar micul Luxemburg este singurul mare ducat al planetei.
Satelitii ASTRA apartin de, si sunt operati din Luxemburg. Sunt satelitii care transmit Sky Television si alte canale digitale la moda.
Luxemburg este al 8-lea centru bancar al lumii, iar in aceasta tara ministerele isi au numerele de telefon directe, trecute in cartea de telefon.
Gradul de Alfabetizare, dupa cum era de asteptat, este de 100 la 100.
Femeile au o speranta de viata de 82 de ani.
Singurul Sfant al luxemburghezilor, Sfantul Willibrord, s-a nascut in Northumbria si a studiat in Irlanda, insa la Echternach a construit o biserica in care va fi si inmormantat. Nu l-am pomenit degeaba, procesiunea in onoarea sa este unica procesiune dansanta din istorie! Anul asta are loc pe 17 mai, pica intr-o marti, da’ poate sunteti prin zona sa-i vedeti pe toti imbracati in alb, tinandu-se intre ei de colturile unui batic/batistuta alba si balanganindu-se cand pe un picior, cand pe celalalt, in muzici de fanfara 🙂
Bicicleta este unul din mijloacele de deplasare preferate iar hotelurile din Luxemburg au parcari, service de reparatii si compresor.
In plus, Luxemburgul este cotata ca una dintre – daca nu chiar cea mai sigura tara din lume.
Nu este o tara ieftina, fara discutie. Si daca vrei sa locuiesti intr-un hotel in mijlocul city-ului, e posibil sa ti se para extrem de scump. Ce-ar fi daca ai locui insa la marginea orasului, intr-un mic hotel in mijlocul unui parc, aflat la 20 de minute distanta de Palatul Ducal? Ai avea surpriza sa gasesti tarife comparabile cu oricare alt loc de la noi sau de oriunde, si in plus, daca mergi cu bicicleta nu mai dai nici bani pe benzina.
Marele Ducat este tara castelelor si a palatelor. Dar aici apare un frumos paradox. Pe cat este de regala tara, pe atit este de ..rurala.
Daca in ditamai capitala traiesc in jur de 90.000 oameni, daca in toata tara traiesc pina in 500.000 de oameni, atunci poate ma intelegeti de ce mi-as alege ca destinatie oraselul Esch-sur-Sure. De fapt o comuna in care locuiesc 314 oameni, una din cele mai mici localitati din Luxemburg. Am gasit cel putin doua hoteluri in zona, cu preturi foarte acceptabile, chit ca deja ocupate pe vreo doua luni inainte.
Bucataria luxemburgheza este un fel de…gatit frantuzeste in portii nemtesti: foarte dragut dar nu intru totul adevarat.
Bucataria locului a fost intr-adevar influentata de marii vecini, Franta si Germania, dar mai nou – si de emigrantii italieni si portuguezi – iar luxemburghezii stiu sa ia ce e mai bun de peste tot!
Veti fi avertizati, cand sunteti invitati la masa in Luxemburg, spre binele vostru sa purtati haine cu doua masuri mai mari. In fata atator bunatati…
Pana ajungeti insa in casa de om, nu ezitati sa gustati pe strada o portie de turinger, cirnaciori mici si picanti asemanatori cu bratwurstul german, ieftini si buni. Sunca de Luxemburg seamana cu italiana prosciutto, iar clatitele din cartofi sint o delicatesa locala, parfumate cu ceapa si patrunjel inainte de a fi prajite.
Daca ati topi branza camembert frantuzeasca ati obtine ceva asemanator cu Cahkese-ul luxemburghez, un soi de fondue intins lenes pe inca o felie de paine
Si de nu vreti branza, atunci aveti de ales intre zeci de feluri de pate, de rata, de gasca, pui, porc sau mai stiu eu ce oratanii, in felurite feluri de arome si consistente.
Kech Torte, sau mai pe romaneste tarta cu prune, cirese sau pere, pare a fi desertul tipic si usor de gasit la orice ora si in orice patiserie din Luxemburg.
Acum adunati tot – o bagheta alba si proaspata, o portie de sunca de Luxemburg, branza topita cum v-am invatat, pate de rata, o tarta cu fructe si neaparat o sticla de vin alb si sec de Moselle. Totul intr-un parc, pe o patura, in mijlocul Luxemburgului. E ca si cum ai sta…in mijlocul lumii!
de Alina Dimitriu
